FARA URME- ecologizare trasee montane, refacere marcaje turistice.

CRITERIILE
de clasificare a traseelor turistice montane

Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt: timpul de mers, sezonalitatea, gradul de dificultate si nivelul de echipare a turistilor.
a) Timpul de mers se inscrie in fisa tehnica si pe indicatoare, exprimat in ore, fractiuni de ora si, mai rar, in minute si se va calcula astfel:
- pe teren plat si pe pante mici, 4 km/h;
- in urcus, pe poteca amenajata, 350 m diferenta de nivel/h;
- in urcus, pe poteca neamenajata, 250 m diferenta de nivel/h;
- in coborare, pe poteca amenajata, 450 m diferenta de nivel/h;
- in coborare, pe poteca neamenajata, 400 m diferenta de nivel/h.
La o ora de mers se adauga 10 minute necesare odihnei. Distanta in kilometri se utilizeaza in calcul numai pe traseele cu peste 80% de mers pe plat si cu maximum 20% de mers pe panta cu inclinare de maximum 10 grade.
Pentru calcularea distantelor si timpilor de mers se efectueaza masuratori pe teren si pe harta.
b) Sezonalitatea este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in: trasee de primavara si de toamna, trasee de vara si trasee de iarna.
c) Gradul de dificultate este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in:
- trasee cu grad mic de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 3-6 ore; diferenta de nivel - 300-700 m; efort fizic moderat, care nu necesita pregatire fizica speciala;
- trasee cu grad mediu de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 4-8 ore; diferenta de nivel - 500-1.000 m; efort fizic sustinut numai pe unele etape ale traseului, care necesita o conditie fizica si orientare bune;
- trasee cu grad mare de dificultate, cu urmatoarele caracteristici: durata traseului - 5-9 ore; diferenta de nivel - 800-1.500 m; efort fizic continuu si intens, care necesita o foarte buna conditie fizica si antrenament inainte de abordarea traseului.
d) Nivelul de echipare solicitat drumetilor este criteriul pe baza caruia traseele turistice montane se impart in:
- trasee care nu necesita echipament special pentru parcurgerea lui; acest tip de traseu se desfasoara pe poteci amenajate, drumuri forestiere si nu prezinta portiuni accidentate;
- trasee care necesita echipament de drumetie de complexitate medie; acest tip de traseu se desfasoara pe poteci cu portiuni accidentate, grohotisuri, pante alunecoase cu grad de inclinare mediu;
- trasee care necesita echipament de drumetie special si complex; acest tip de trasee se desfasoara pe poteci accidentate, putin conturate si/sau pe portiuni fara poteca, cu pante abrupte care necesita uneori ajutorul mainilor pentru ascensiune.

ANEXA Nr. 3

SEMNELE
utilizate pentru marcarea traseelor turistice montane si conditiile de detaliu tehnic pe care acestea trebuie sa le indeplineasca pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale

Pentru marcarea traseelor turistice montane se utilizeaza urmatoarele semne:
a) banda verticala - pe fond alb - pentru marcarea traseelor principale, numite si magistrale, care sunt, de regula, trasee de creasta;
b) crucea cu brate egale - pe fond alb - pentru marcarea traseelor de legatura;
c) triunghiul echilateral - pe fond alb - si punctul intr-un cerc - pe fond alb - pentru marcarea traseelor secundare;
d) punctul cu cercuri duble de culoare alba si rosie pentru traseele dus-intors.
Culorile pentru semnele de marcaj sunt: rosu, galben si albastru, obligatoriu pe fond alb.
Pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale semnele de marcaj vor indeplini urmatoarele conditii de detaliu tehnic:
a) se vor incadra intr-un patrulater imaginar cu laturile de 16-20 cm;
b) benzile de culoare vor avea o latime de 6 cm, iar cele de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
c) triunghiul cu miezul de culoare va avea laturile de 10 cm, iar banda de culoare alba, de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
d) punctul de culoare va avea diametrul de 10 cm, iar banda de culoare alba, o latime de 3 cm (3 + 10 + 3 = 16 cm);
e) crucea de culoare va avea cele doua benzi perpendiculare de 3 cm, iar banda de culoare alba, de 5 cm (5 + 6 + 5 = 16 cm);
f) semnele de marcaj se vor aplica in ambele sensuri de circulatie, la distante astfel apreciate incat sa fie usor vizibile de la un semn la altul, perpendiculare pe directii de mers si la inaltimea de 1,5-2 m fata de sol;
g) in golurile alpine si in poienile foarte mari semnele de marcaj se vor face pe stalpi confectionati din tevi metalice; stalpii vor fi vopsiti mai intai cu grund de protectie, apoi cu vopsea de culoare alba si neagra, in dungi alternative de 30 cm latime, vor fi prevazuti la partea inferioara cu gheare pentru fixarea in fundatii de ciment si apoi, in pamant si la partea superioara, cu o paleta pentru semnele de marcaj;
h) pentru protectia arborilor semnele de marcaj se vor aplica direct pe copaci, prin vopsire, fiind interzisa fixarea in cuie a altor indicatoare;
i) in zonele stancoase, greu accesibile, semnele de marcaj se vor aplica pe palete metalice scurte sau pe lespezi plate din piatra, implantate in gramezi de pietre, cimentate, cu o inaltime de 0,4-0,6 m;
j) in zonele in care traseul turistic montan este bine trasat si nu are ramificatii nu se va face exces de semne, dar se vor marca in mod deosebit intrarile in padure (din drumuri, poieni, goluri alpine, vai) prin unul sau mai multe semne usor vizibile;
k) pe un traseu comun, marcat cu semne diferite, vor fi aplicate toate semnele, in grup, unul sub altul, si nu alternativ, la distante mari unul de altul; in zonele stancoase semnele de marcaj se vor grupa orizontal;
l) in punctele de inflexiune a directiei de mers a potecii se vor aplica sageti bicolore (culoarea alba + culoarea marcajului), care vor indica unghiul directional; sageata va avea o lungime de 40-50 cm, o latime totala de 8-10 cm si unghiul directional de 15 grade, 30 grade, 45 grade, 60 grade, 75 grade, 90 grade, 105 grade si de 120 grade;
m) in zone deosebit de circulate si expuse fenomenului de ceata marcajul care va indica apropierea refugiului alpin sau a cabanei va fi dublat de un sistem de atentionare acustic sau vizual, actionat electric sau mecanic; in cazul cabanelor functionarea acestui sistem va fi in responsabilitatea cabanierului;
n) la executarea tuturor marcajelor se vor folosi vopsele reflectorizante si rezistente la ger, caldura, soare, umezeala si agentii poluanti corosivi;
o) se va evita marcarea drumurilor publice si a drumurilor forestiere altfel decat prin tablite indicatoare, la capetele acestora; in cazul in care un traseu turistic montan se interfereaza cu un drum public, traseul va fi marcat astfel incat sa fie bine relevate intrarile si iesirile din drumul public.

ANEXA Nr. 4

INDICATOARELE
de trasee turistice montane si standardizarea acestora

Indicatoarele de trasee turistice montane sunt:
a) indicatoarele de directie sunt: indicatoare de directie simple, care au o lungime de 68 cm si o latime de 28 cm, si indicatoare de directie duble, care au o lungime de 78 cm si o latime de 28 cm;
b) indicatoarele de traseu sunt cu dimensiuni variabile (32 cm/45 cm, 40 cm/56 cm, 50 cm/70 cm si 63 cm/87 cm), in functie de volumul de informatii pe care il contin, si sunt amplasate pe verticala sau pe orizontala, pe un picior sau pe doua picioare;
c) indicatoarele de documentare sunt cele care vor contine informatii despre traseele turistice montane marcate si principalele puncte de interes turistic din zona pe care o prezinta.
Pe indicatoarele de la intrarile si iesirile de pe traseu vor fi trecute si dificultatile drumetiei astfel:
o pericol de avalansa;
o cornisa pe traseu;
o dificultati alpine (pasaje, saritori);
o conditii meteo care pot influenta substantial parcursul;
o orientare dificila;
o panta mare si alunecoasa;
d) tablele toponimice sunt indicatoare pentru lacuri, rauri, monumente ale naturii, varfuri de munte, sei importante, pentru alte obiective culturale si de interes turistic. Tablele toponimice vor fi realizate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibre de sticla, rezistente la intemperii, de dimensiunile 32 cm/45 cm, in culori diferite pentru fiecare element prezentat, astfel:
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare alba pe fond de culoare albastra sunt pentru lacuri si rauri;
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare galbena sunt pentru monumente ale naturii;
- tablele toponimice inscriptionate cu litere de culoare neagra pe fond de culoare alba sunt pentru alte obiective de interes turistic.
Pentru standardizarea indicatoarelor de trasee turistice montane realizarea si implantarea lor se vor face cu respectarea urmatoarelor conditii:
- stalpii de marcaj pentru indicatoare vor avea dimensiunile de 2,20 m - 2,40 m inaltime si de 0,10 m - 0,12 m grosime; stalpii se vor ingropa in fundatii solide, la o adancime de 0,50 m - 0,70 m;
- paletele cu semnul de marcaj se vor orienta perpendicular pe directia de mers, iar sagetile, pe directia axului traseului;
- sagetile indicatoare de directie vor mentiona obligatoriu obiectivul cel mai apropiat, timpul de mers pana la acesta si semnul de marcaj;
- tablele indicatoare, care se vor instala in punctele de convergenta (raspantie) a mai multe trasee turistice montane, vor cuprinde obligatoriu urmatoarele informatii inscriptionate unele sub altele: semnele de marcaj, directiile de mers si timpul, unele indicatii speciale (Drum periculos; Atentie, cad pietre.)
Locurile de incepere a traseelor turistice montane, precum si intersectiile traseelor marcate vor avea amplasate obligatoriu, in ambele sensuri, indicatoare confectionate din placi fibrolemnoase impermeabilizate sau din fibra de sticla.
CAPITOLUL II
Prevenirea accidentelor montane

SECTIUNEA 1
Amenajarea, omologarea si intretinerea traseelor turistice montane
Art. 27 - Traseul turistic montan trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
a) sa prezinte interes si sa faca legatura intre doua sau mai multe obiective;
b) sa fie accesibil atat vara, cat si iarna, scop in care se vor evita, atat cat este posibil, versantii sau crestele expuse la viscole ori la curenti puternici de aer. In conditii speciale de altitudine sau de teren accidentat traseul turistic montan va fi recomandat numai vara;
c) sa evite zonele favorabile producerii avalanselor de zapada, alunecarilor de teren sau caderilor masive de pietre;
d) sa nu necesite construirea prea multor amenajari - podete, balustrade, trepte - si sa permita imbunatatirea potecii - largirea ei, acoperirea portiunilor surpate -, fara cheltuieli mari;
e) sa nu traverseze zone intinse de grohotisuri sau de mlastini.
Art. 28 - Criteriile de clasificare a traseelor turistice montane sunt prevazute in anexa nr. 2.
Art. 29 - In functie de desfasurarea pe teren a traseelor turistice montane se folosesc urmatoarele sisteme de marcaje:
a) marcaje in grup, care au, initial, un parcurs comun, dupa care semnele se ramifica succesiv pe diferite trasee;
b) marcaje centrifugale, cu semne care se despart chiar de la pornire pe trasee diferite;
c) marcaje in circuit, care au acelasi punct de plecare si de sosire;
d) marcaje cu ax comun, care au un traseu principal, numit si magistrala, in general traseu de creasta, din care se ramifica sau catre care se dirijeaza mai multe trasee secundare;
e) marcaje pentru traseele dus-intors.
Art. 30 - Pentru marcarea traseelor turistice montane si pentru asigurarea uniformitatii si respectarii inscriptionarii internationale se utilizeaza semnele prevazute in anexa nr. 3.
Art. 31 - Indicatoarele de trasee turistice montane sunt cele prevazute in anexa nr. 4.
Art. 32 - Documentatiile pentru amenajarea traseelor turistice montane noi si pentru modificarea traseelor existente se intocmesc de catre consiliile judetene sau locale, dupa caz, si de Asociatia Nationala a Salvatorilor Montani din Romania si cuprind:
a) date de baza - traseul, unitatea montana, judetul sau judetele in a caror raza se afla traseul;
b) date privind executia si intretinerea marcajului si a traseului;
c) harta traseului la una dintre scarile: 1:50.000, 1:25.000 sau 1:20.000.
Art. 33 - Omologarea traseelor turistice montane se face de Ministerul Turismului, conform legislatiei in vigoare, in baza documentatiilor prevazute la art. 32 si la initiativa consiliului judetean sau local, dupa caz, in a carui raza se afla traseul si a Asociatiei Nationale a Salvatorilor Montani din Romania.
Art. 34 - Conditiile materiale si financiare necesare lucrarilor de amenajare si intretinere a traseelor turistice montane se asigura de consiliile judetene si/sau locale sub a caror autoritate functioneaza serviciul public SALVAMONT.
Art. 35 - Pentru intretinerea traseelor turistice montane sunt obligatorii urmatoarele lucrari:
a) periodic se curata, se repara si se imbunatatesc potecile, taluzurile, sectoarele protejate de balustrade, treptele, cablurile si lanturile de sprijin, copertinele si puntile peste ape si se inlatura toate obstacolele care bareaza trecerea;
b) in fiecare primavara se completeaza si se inlocuiesc stalpii, sagetile, indicatoarele, inscriptionarile si semnele de marcaj deteriorate, distruse sau descompletate;
c) stalpii de marcaj din zonele de avalanse se schimba pe teren ferit, iar marcajul se inlocuieste pe aceste portiuni cu semne pe sol, acolo unde este posibil.

SECTIUNEA a 2-a
Masuri de prevenire a accidentelor montane
Art. 36 - Pentru adapostirea persoanelor aflate in dificultate, surprinse de schimbari meteorologice bruste in zone montane izolate, departe de cabane, se construiesc, se amenajeaza sau se reamenajeaza refugii.
Art. 37 - Lucrarile de amenajare, precum si de construire a refugiilor, a bazelor SALVAMONT si a punctelor sanitare SALVAMONT se executa de catre consiliile judetene si locale in a caror raza administrativ-teritoriala se afla, sub directa supraveghere a serviciului SALVAMONT.
Art. 38 - Fondurile necesare pentru amenajarea si intretinerea traseelor turistice montane, precum si pentru construirea refugiilor, a bazelor SALVAMONT si a punctelor sanitare SALVAMONT se asigura din bugetele proprii ale judetelor si din bugetele locale.
Art. 39 - Persoanele fizice sau juridice care administreaza cabane montane, nominalizate potrivit prevederilor art. 16 alin. (2), au urmatoarele obligatii principale:
a) sa doteze cabanele, cu finantarea potrivit prevederilor art. 16 alin. (1), cu: semnalizatoare luminoase pentru orientarea turistilor in timpul noptii si in conditii meteorologice care prezinta pericol de accidentare; post telefonic fix sau mobil si statie de emisie-receptie radio; mijloace de avertizare sonore la cabanele de creasta, care vor fi folosite in mod intermitent pentru orientarea turistilor in timpul unor conditii meteorologice deosebite, precum si ca semnal de alarma in caz de accidente, semnal stabilit conventional intre cabanieri, echipele SALVAMONT, unitatile din apropiere ale Ministerului Apararii Nationale si Ministerului de Interne si statiile meteorologice; materiale, instrumente si medicamente prevazute in anexa nr. 1, pentru cabane;
b) sa monteze la cabane panouri cu traseele din zona, diferite pentru sezonul de vara si pentru cel de iarna, cu marcarea distinctiva a portiunilor periculoase si a refugiilor care pot fi folosite;
c) sa intocmeasca registrul de trafic al turistilor la cabana;
d) sa afiseze zilnic buletinul meteorologic;
e) sa informeze turistii asupra celor mai convenabile cai de acces, in functie de conditiile meteorologice ale zilei.
Art. 40 - Persoanele fizice sau juridice care organizeaza actiuni turistice in munti au urmatoarele obligatii principale:
a) sa utilizeze ghizi montani calificati, dotati cu mijloace de comunicatie (telefon mobil, statie radio de comunicatie) capabile sa asigure legatura cu punctele de alarmare a formatiilor SALVAMONT;
b) sa informeze turistii asupra conditiilor meteorologice ale zilei;
c) sa recomande turistilor echipamentul necesar pentru parcurgerea traseului turistic montan;
d) sa utilizeze variantele de trasee turistice montane adecvate componentei grupului si conditiilor meteorologice.

CAPITOLUL III
Raspunderi si sanctiuni
Art. 41 - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neorganizarea de catre consiliile judetene, care au zone montane in raza administrativ-teritoriala, a serviciilor publice SALVAMONT;
b) neefectuarea de catre consiliile judetene sau consiliile locale, dupa caz, a lucrarilor de amenajare si intretinere a traseelor turistice montane;
c) neasigurarea formatiilor SALVAMONT si a cabanelor nominalizate cu baremurile minime de materiale, medicamente, instrumente si dispozitive prevazute in prezenta hotarare;
d) nerespectarea de catre agentii economici si persoanele fizice a obligatiilor prevazute la art. 39 si 40.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza astfel:
a) cu amenda de la 50.000.000 lei la 100.000.000 lei, faptele prevazute la lit. a) si b);
b) cu amenda de la 20.000.000 lei la 50.000.000 lei, faptele prevazute la lit. c) si d).
(3) Amenzile se aplica si persoanelor juridice.
(4) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de personalul anume imputernicit al Ministerului Turismului.
(5) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile ulterioare.